Nume: Parola:

7 mai 1986 – Steaua a strălucit

Pe 7 mai 1986 Steaua Bucureşti a reuşit cea mai mare performanţă din toată istoria fotbalului românesc, câştigând Cupa Campionilor Europeni, în dauna Barcelonei, una din cele mai bune echipe ale momentului. Ziua aceea ne va rămâne în minte ca fiind poate cea mai de preţ comoară a sportului românesc. A lăsat în inimile noastre amintirea unei echipe extraordinare cu jucători fabuloşi care nu au predat armele în faţa spaniolilor, şi nu s-au speriat de importanţa acestui meci, făcând Steaua – Campioana Europei.
    Drumul spre câştigarea trofeului a început în Danemarca, unde Steaua avea să întâlnească pe Vejle Bold Klub, campioana acestei ţări. Încă din prima clipă, echipa roş-albastră nu le-a dat nicio şansă celor de la Vejle, reuşind un 1-1 în deplasare şi un categoric 4-1 acasă. Primul obstacol pentru Steaua a fost campioana Ungariei, Honved Budapesta, care pe 23 octombrie 1985 avea să ne pună la îndoială parcursul în Europa, administrându-ne prima înfrângere, 1-0. A fost practic unul dintre cele mai bune meciuri jucate de o echipă românească în Cupele Europene în ultimii 20 de ani şi totuşi am pierdut. Dar cine credea că Steaua poate fi încurcată de Honved? Poate doar ei, pentru că la Bucureşti echipa roş-albastră a câştigat cu 4-1, acelaşi scor cu care a câştigat şi cu Vejle. Turul trei avea să dea Stelei mult mai multe şanse, picându-ne în cale campioana Finlandei, Kuusysi Lahti. Nu ne-a fost uşor cu aceşti finlandezi, dar în cele din urmă Steaua a câştigat, marcând un singur gol, la Bucureşti. Şi aşa am ajuns în semifinalele celei mai tari competiţii Inter-Cluburi din Europa. Lumea începea să se teamă de Steaua şi realizarea visului era tot mai aproape. După cum era de aşteptat, adversarul nu era deloc accesibil, în semifinale întâlnind pe belgienii de la Anderlecht Bruxelles. Am pierdut primul meci în Belgia, cu scor minim, 1-0 pentru Anderlecht. Returul avea însă să intre în istorie. Steaua a câştigat cu un răsunător 3-0 şi s-a calificat totodată în premieră în finala Cupei Campionilor Europeni. Şi visul mergea mai departe. Eram atât de aproape, parcă era păcat să ne dăm bătuţi acum. Şi nu am facut-o, Steaua a câştigat Cupa în acea noapte de vis! Oare o să mai apucăm să mai vedem aşa ceva vreodată?

Echipe:

FC Barcelona: Urrruticoechea - Gerardo, Migueli, Alessanco (cpt.), J. Alberto - Victor, Schuster (84' Moratalla), Marcos, Pedraza - Archibald (111' P. Alonso), Carrasco. Antrenor: Terry Venables.

Steaua Bucureşti: Duckadam - Iovan (cpt.), Bumbescu, Belodedici, Bărbulescu - L. Bălan (73' Iordănescu), Balint, Boloni, Majearu - Piţurcă (112' Radu II), Lăcătuş. Antrenor: Emerich Ienei.

Arbitri: M. Vautrot - A. Delmer, M. Girard (toţi din Franţa).

Lovituri de departajare:

Steaua - Majearu (ratează) – un şut slab al acetuia, în partea stângă a lui Urruticoechea, care respinge mingea
Barcelona – Alessanco (ratează) – aici începe recitalul lui Duckadam, care ghiceşte colţul în care avea să şuteze şi îi apără şutul
Steaua - Boloni (ratează) - un şut slab, în dreapta portarului spaniol, apărat cu uşurinţă.
Barcelona – Pedraza (ratează) – şut în dreapta lui Duckadam şi portarul Stelei apără din nou.
Steaua – Lăcătuş (înscrie) – un şut imparabil face ca scorul să fie 1-0 pentru Steaua.
Barcelona – P. Alonso (ratează) – şut în partea dreaptă a lui Duckadam, dar portarul român nu lasă nimic să treacă şi apără şutul.
Steaua – Balint (înscrie)– un şut plasat în dreapta, portarul plonjând spre stânga, face ca scorul să devină 2-0 pentru Steaua.
Barcelona – Marcos (ratează) – şut în stânga lui Duckadam, acesta apără şi devine erou, reuşind să apere 4 lovituri de pedeapsă şi aducând Stelei primul şi cel mai de preţ trofeu european – Cupa Campionilor Europeni!